o zi oarecare (1)


Ca să ajungă la serviciu trebuie să străbată orasul, face zilnic drumul ăsta de nişte ani buni. Seara, la fel, desigur în sens invers. Uneori o mai duce sau aduce cineva cu maşina măcar pană la metrou, dar de obicei parcurge traseul ştiut parţial ca pieton, parţial ca utilizator de transport urban. Îi place în special bucata de drum care traversează marele parc, asta e o bucurie de fiecare zi, în orice anotimp. Păi câtă lume are bafta asta ? Ea şi alti câţiva, cu care se intersectează pe aleile pline de vegetaţie aproape zilnic. Se ştiu din vedere, toti grăbiţi spre treburile lor, dar schiţând un zambet sau un început de salut din cap, ca între cunoştinţe.

Îşi bea cafeaua în tihnă, pentru că a ajuns la birou mai devreme şi astfel poate să contemple ploaia care bate în geam şi în pervaz, făcând atmosfera placută, mai ales dupa lunga perioadă de călduri insuportabile din vara care tocmai s-a încheiat. Are agenda încarcată azi, că tocmai a revenit de câteva zile din concediu şi trebuie să preia din treburile altora, cu solidaritatea celui care a fost la rândul lui înlocuit; aici nu se intrerupe fluxul niciodată şi lucrurile trebuie să meargă bine. Nu-i problemă, o să stea uneori peste program dacă va fi cazul, deocamdată nu se apucă de hârtii şi cifre, ci îşi verifica mailul personal.

Niciun mesaj în Inbox. E mulţumită de liniştea asta din căsuţa poştala virtuală, mai bine aşa decât să o încarce cine stie ce oferte nesolicitate, dintre care cele mai dese (şi agasante) erau cele care ofereau „converşi” şi ochelari Ray-ban ; toata vara a fost asa. A tot dat cu „unsubscribe” de la newslettere la care de fapt nu se abonase niciodată, au mai persistat un timp (pentru că degeaba scăpa de un expeditor, că imediat îi lua locul un altul aproape identic în ce priveşte formatul adresei de mail; oameni insistenţi, te pui cu marketingul unora ?). Dar a perseverat şi ea şi până la urmă a învins🙂 : zero mesaje în Inbox, în acea dimineaţă ploioasa. Mai târziu pot să apară altele, dar acum era bine aşa, are timp să verifice altceva. Trebuie sa vadă la ce anume se referă doodle-ul Google de azi, i-a trecut şi aseară o stire pe la urechi dar n-a dat atentie pe moment. Deci, o sondă spaţială mai capabilă decât precedentele se pare că a fotografiat oarece urme care dovedesc existenţa apei pe planeta Marte, ce chestie… asta da noutate. În jur sunt atâţia care spun că ar pleca de pe planeta asta dacă ar putea, că aici oriunde te duci dai de oameni şi metehnele lor. Sigur că aceia exagerează, dar ceva-ceva dreptate tot au şi ei. Şi dacă vrei să-ţi imaginezi un scenariu legat de posibilitatea asta, cam cum ar fi ? Simplu, pentru ea soluţia ideală ar fi ca pământenii să trimită pe noua planetă locuibilă numai şi numai copii. Să le asigure acolo tot ce le-ar fi necesar, dar să-i ţină departe de Pământ, unde să li se permită să vină doar uneori în vizită, ca într-o vacantă limitată. Nişte fiinţe umane care să se dezvolte ca si cum atunci ar începe viaţa, dar având avantajul tehnologiei si civilizaţiei avansate, numai atât să mostenească de la planeta-mamă. Un fel de homo sapiens reloaded, fiinţe neatinse de viciile, slăbiciunile, ipocrizia, răutatea şi laşitatea stramoşilor lor vieţuitori pe Pământ. O lume nouă, pură, care să fie ferită de tentaţii şi corupători, dezvoltându-se natural într-un mediu nou şi curat, din toate punctele de vedere. Oare ar fi posibil aşa ceva ? Ar fi asta o şansă ca omenirea să aiba un restart bazat pe bune intenţii? Sau, ca de obicei, primii care s-ar muta pe Marte ar fi tot cei care dispun de bani să-şi finanţeze călătoria până acolo ? Posibil şi asta, dar oricum, până la momentul când mica planeta roşie va deveni locuibilă, mai trece ceva timp… pai numai faptul că i se spune „roşie” are ceva suspect, acolo e de transformat şi amenajat, nu glumă. Uite cum te duci cu gândul aiurea, numai pentru ca ai citit o ştire care poate ca mâine va fi dezminţită, mai ştii ?

Deocamdată atmosfera e mai sănătoasă aici, în adevăratul sens al cuvantului: ploaia s-a oprit şi ziua asta de toamnă blândă e limpede şi luminoasă; sunt sanse să iasă şi soarele mai târziu, ceea ce va face ca puţinele frunze galbene să capete un aspect auriu, pe ici pe colo. Frumos, trebuie să te bucuri de micile plăceri ale vieţii, spune asta şi dentista din raclamă… de două ori chiar.

Se întoarce la birou, între timp au venit şi ceilalţi colegi şi intră cu toţii în ritm, după ce şi-au spus „bună dimineaţa” şi au schimbat banalităţi. O să mai vedem ce va fi în viitor, oricum ştirea despre Marte probabil nici nu e cea mai importantă a săptămânii, dar dacă ea a facut obiectul siglei Google de azi, cum să ignori vestea ?🙂

2 gânduri despre “o zi oarecare (1)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s