1 – 0 :) …


… pentru Dragobete, in competitia cu Valentine’s Day, asa vad eu. De ce ? Pentru ca am cautat mai in amanunt si am gasit ceva ce poate ca voi ceilalti ati descoperit in anii precedenti. Daca nu, cititi acum, o data cu mine. Mi se pare foarte interesant, o prezentare completa a zilei respective si trimiteri spre surse diverse, cu scopul de a incerca aflarea originii sarbatorii din 24 februarie. Cu siguranta ca la inceputuri nimeni nu incerca, in ziua de Dragobete, sa vanda ceva cuiva, in scop de a scoate un profit (gras, de preferat), asa ca odata ce am inteles asta, am parca un pic mai mult respect pentru ziua asta frumoasa si pentru bunele ei intentii 🙂

„Dragobetele are rădăcini foarte vechi, fiind sărbătorit chiar de pe timpul dacilor, după cum se precizează în volumul Tradiții și obiceiuri românești, coordonat de editura Flacăra. Pentru daci, Dragobetele era o divinitate asemenea lui Cupidon al romanilor și Eros, al vechilor greci. Dragobetele, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet. […] Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le foloseau la diverse farmece de dragoste.[…] Se mai credea că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile.[…] despre Dragobete se crede că este o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate și de renașterea naturii.[…] Aceasta sărbătoare marca revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o data cu trecerea la anotimpul de primăvara durata zilei creștea, în contrapondere cu noaptea care descrește, ca dovada și zilele sunt mai însorite ” 

Tot textul e aici, pentru cine nu-l stie deja, si merita a fi citit in intregime ! Si ceva in plus aici si aici, ca sa fie tabloul complet. E pana la urma o bucurie a intregii naturi, e o sarbatoare fresh , verde, revigoranta. Un obicei izvorat din vremuri cand oamenii erau poate simpli (naivi), dar si mai curati sufleteste si cu siguranta mai sinceri in manifestari. Asa ca, cine are iubire sa-i traiasca (si sa-i infloreasca), iar cine n-are…. sa o caute , sa o incurajeze, sa o pretuiasca si sa o respecte.

Si la final o piesa reprezentativa 🙂  pentru ca in materie de muzica, de acolo vin totusi cele mai inspirate creatii in domeniu…. ce e al lor, e al lor

Anunțuri

20 de gânduri despre “1 – 0 :) …

  1. Oamenii vorbesc si sarbatoresc…ce n-au…dupa ce tanjesc, dupa ce spera… Asta nu inseamna ca fac ceva serios in sensul asta…Cei cu „initiativa”, schimba cu aceste prilejuri doar…decorul.

      • Probabil ca oamenii nu fac decat sa reactioneze, nu cunosc actiunea, care presupune inteligenta. Omenirea a luat-o si merge pe un drum gresit, cred ca numai un soc, o situatie limita, sper ca nu apocaliptica, va determina o cotitura decisiva in spre normalitate. (?!).

        • Ba cred că numai una apocaliptică ar mai putea să o zgâlțâie și să o mai dezmeticească. Dar dacă se va ajunge acolo, probabil că vor rămâne oricum mai puțini indivizi, cu alte resurse, cu alte teritorii, cu altă viziune asupra a ceea ce o să-i înconjoare ”după”, și automat își vor schimba atitudinea. Cu alte priorități, cu altă înțelepciune. Cine știe…. deocamdată mergem la vale, uniform accelerat 🙂

          • Imi pare rau…dar sunt de acord. Chiar am inceput sa cred ca omenirea sufera de o degradare a mintii, un fel de boala?! Altfel nu-mi pot explica cum preferam sa ne fie rau, cand NUMAI de noi depunde sa ne fie bine TUTURORA ?! Este incredibil…

            • Cred ca e o combinatie de rautate, inconstienta, indiferenta, prostie, orgolii fara noima, snobism, iar unii le au pe toate (!?!) si altii doar unul sau doua din defectele astea. Si cand ne ciocnim noi intre noi, sar scantei in loc sa ne manifestam ca fiinte suparioare. Iar „calitatile” alea au fost pesemne incurajate pe de o parte de lungile perioade de bunastare si pace (adica lipsa amenintarilor imediate la adresa vietii) si pe de alta parte de organizatii (de diverse origini) care indeamna la superficialitate si egoism, ca si cum astea ar fi ceva de lauda. Sigur ca e si o parte luminoasa in oameni, dar aia tine tocmai de smerenie, cumpatare, bun-simt, adica nimic din ce e ” la moda” acum. De aceea numai o scuturare din temelii, asupra careia sa nu aiba nimeni control (decat poate Dumnezeu), le-ar pune pe toate la locul lor, adica pana la urma ne-ar face sa ne revenim cu totii.

              • Bine…dar D-zeu, Existenta, sau cum vrei sa-i spunem, le pune , sunt toate la locul lor…numai ca noi nu avem ochi de „vazut”, si urechi de „auzit”. Cultivarea organelor spirituale, a sensibilitatii nu exista…Suntem tot mai insensibili, mai ignoranti, mai inconstienti. Asta este mirarea mea…care ma face sa banuiesc o degradare a omului nu numai d.p.d.v. spiritual, ci si fizic, cerebral…Nu se pate ca atata insensibilitate, atata violenta, atata ura, atata intunecare, nu duce la o profunda degradare a fiintei.

                • Poate ca Cineva le pune tot timpul la locul lor, dar noi avem liberul arbitru si le zapacim iar si iar, dupa cum ne duce fiinta. Nu mai e nimic sacru pe lume, nimic sfant in sensul de respect si veneratie. Si DA, cred ca si fizic se produce o degradare. Poate ca suntem mult prea multi, gandeste-te numai ca in ultimii 45 de ani populatia planetei s-a dublat, iar acum dublarea cifrei de azi se va face si mai repede, ca e firesc fiind mai multi. Si pe undeva toate incep sa se vada. E mult de analizat, se ocupa specialistii de asta, nu prea ai ce sa faci decat sa constati, cred.

                  • NU, nu…constatarea nu rezolva situatia si nici de la sine nu se poate rezolva.
                    Consider ca TOTUL este sacru, faptul ca noi oamenii ne-am alcatuit realitati paralele, nu inseamna decat suferinta. Se intoarce impotriva nosatra.
                    Realitatea nu tine cont de noi…NOI trebuie sa tinem cont de ea, iar daca ne vom iluziona, daca vom continua sa fim inconstienti, repet…”noi” vom plati si platim cu varf si indesat nebunia aceasta.
                    Faptul ca suntem multi, nu este o problema in sine, cat este aceea ca ne inmultim invers proportional fata de „calitate”. Observ cum familile care acorda cel mai putin atentie valorilor reale, cei care traiesc la un nivel precar, sub-uman, cei profund ignoranti, sunt cei care fac cei mai multi copii. Nu trebuie acuzati acestia, cat societatea in ansamblul ei, incapabila sa asigure un grad minimal de prosperitate, de echitate, de normalitate. Avem in lume tari si oameni de mana a doua, a treia, a patra. o …nebunie. Si asta din cauza unui egoism care nu are nici o justificare rationala, logica sau spirituala. Ierarhiile exista, adica faptul ca nu toti ne aflam la acelasi nivel de intelegere, cu toate ca fundamental UNA SUNTEM…Dar firesc, daca ierarhia este REALA, ar fi ca cei aflati la un nivel superior de intelegere, de inteligenta spirituala( inteligenta este numai spirituala), ar trebui sa faca tot posibilul sa-si ajute semenii, sa compasioneze cu cei cara momentan nu inteleg, sa-i ajute din IUBIRE, singura energie unificatoare, armonizatoare.
                    In schimb ce vedem?! Ierahiile sunt bazate numai pe valori materiale, pe lacomie, achizitie posesiuni, exploatare. O asemenea lume nu are CUM sa functioneze si nici nu functioneaza.

    • Poate ca nu suntem, ne-am mai prins de smecherii in ultimii ani si mai spunem si „nu” cateodata. E foarte important sa spui NU, in general vorbind, atunci cand ceva iti displace, dar pentru asta trebuie ca omul sa aiba stima de sine suficienta. Sau o natiune intreaga sa aiba stima aia….

      Da, si mie mi-a placut amanuntul cu pasarile, dragele de ele oricum simt mai devreme si mai intens decat noi toate schimbarile 🙂 De-aia iubesc la disperare toate animalele, pentru ca de la toate avem ceva de invatat. Animalele sunt pure, nepervertite… perfecte 🙂

      • Prea rar, Mirela si prea putini oameni au curajul sau le da mana sa spuna NU. Consider ca traim intr-o perioada cel putin ciudata. Dar daca avem animale in jur si suntem in stare sa le iubim, e ceva mai bine 🙂 .

        • Da, e cam ciudat totul in jur, majoritatea spun asta. Eu am in jur doar animalele altora, dar pe ele, ca si pe altele care imi ies in cale cumva, le iubesc din toti rarunchii. Si cred ca si ele pe mine, e foarte probabil sa simta gandul meu bun din moment ce ne manifestam reciproc calduros :)) Curata terapie, as zice 🙂

    • Ori asa, ori iubirea de azi inseamna diverse derapaje, atitudini nocive, perversiuni fizice sau morale, etc. Si daca nu iti plac toate mizeriile astea se cheama ca nu esti „open minded”, asa au decis unii si asa ramane. Suflete sarace si searbede, spre asta se merge incetisor.

          • Atunci cand spunem ca in democratie “minoritatea trebuie sa se supuna majoritatii”, trebuie oare neaparat specificat si ca este necesar ca majoritatea sa nu fie formata din indivizi salbatici care traiesc doar dupa nevoile imediate, ca trebuie sa fie cultivati si instruiti, ca nu trebuie sa gandeasca cu stomacul sau ce este sub el, ca trebuie sa realizeze ca maine, el sau urmasii lui vor putea fi maine parte a unei minoritati? Greu cu democratia asta. Daca ar fi fost asa simplu, era democratie de la Facerea Lumii. 😆

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s