ce-ar fi ?


In ultimele zile, multă emoţie, combinată cu furie, tristeţe, revoltă şi milă pentru Aura şi pentru viaţa ei întreruptă în mod prostesc şi atât de nedrept. Păreri de rau exprimate pe toate căile, de către cei impresionaţi de omul care a fost această fată, descrisă ca fiind ambiţioasă, desteaptă, cuminte, matură şi serioasă. O tânără care a ştiut din adolescenţă ce vrea de la viaţă, profesional vorbind, şi care a luptat să-şi atingă scopul şi să-şi îndeplinească visul de a deveni medic, şi în plus de a face asta în mediul militar. De toată isprava, demnă de laudă şi impresionantă atitudine pentru o fată fragilă fizic, dar puternică din punct de vedere al caracterului. Lucru rar, aş spune, sau poate că nu e chiar aşa. Poate că doar nu ştim noi câţi astfel de oameni există, pentru ca nu ni-i prezinta nimeni, în afara tragediilor. Nu ştim de ei când sunt vii, ei devin interesanţi numai după ce dispar, mereu.

Mă gândeam cât de mult ne impresionează şi ne place tuturor să aflăm că astfel de tineri trăiesc în jurul nostru. Si când constatăm existenţa lor ne mirăm şi apoi ne supărăm că au, unii dintre ei, destine atât de nedrepte. Am fi vrut să fie altfel, să aflam despre ea cât era de deosebită, apoi să-i urmarim parcursul în viaţă şi să ne bucuram de toate realizările ei, care de fapt erau legate de binele făcut semenilor, prin natura meseriei pe care şi-o alesese. Numai că după aceste câteva zile, în care se va mai vorbi intens despre subiect, se va asterne liniştea şi apoi uitarea, aşa după cum se întâmplă mereu cu cei plecaţi în alta lume. Sau oricum, plecaţi dintre noi, că nu ştiu exact unde sau daca ei se mai duc altundeva.

Si mi-aş dori să se întâmple o minune, acum, în curând, şi să vad o schimbare radicală a atitudinii mass-mediei de pe la noi. Pentru că s-a dovedit, din nou şi forţat de imprejurări nefericite, că oamenii vor să audă despre alţi semeni de-ai lor de calitate, oameni de la care ai ce să inveţi chiar dacă sunt mult mai tineri decât mulţi dintre spectatori. Vrei să afli despre ei şi să-i poţi prezenta ca pe nişte adevărate modele de urmat, de care tinerii au atâta nevoie în vremurile actuale în care deruta si lipsa reperelor îi caracterizează pe mulţi din cei abia trecuţi de adolescenţă.

Ce-ar fi să vedem de acum încolo prezentându-ni-se mai des astfel de oameni, ca nişte adevărate exemple de viaţă ? Cum ar fi, de pildă, dacă în loc sa fie invitată pe o anume canapea, de la un anume post tv, o anume familie din Clejani, iar şi iar, debitând aceleaşi tâmpenii şi aberatii, ar fi chemată o absolventă de Medicină sau de orice altă specializare ? Care este încă vie şi sănătoasă şi care ar avea de spus lucruri interesante, la o oră de mare audienţă ?

Cum ar fi dacă, la postul care de curând s-a auto-intitulat „Star”, n-ar mai fi invitate aceleaşi figuri (triste, ca mesaj) de ani de zile, chemate să ne dezguste iar şi iar cu puţinătatea spiritului de care dau dovadă de atâta timp ? Si ce s-ar întâmpla dacă la posturile R tv (otevizate în mod grosolan şi făţiş), în loc să fie chestionate sinistrele personaje care cândva zburdau pe ecran la Zero-tv, iar acum s-au mutat cu tot bagajul la aceste televiziuni „de ştiri” , cum spuneam ce ar fi dacă şi acolo s-ar schimba un pic regulile ? Pentru că de câte ori li se reproşeaza că au scăzut calitatea programelor dincolo de orice limită, televiziunile comerciale spun grăbit, cu glas răsunător că ele oferă publicului ceea ce el işi doreste…. mai exact scandaluri si bârfe din lumea „mondenă”, umor indoielnic şi adesea cu tentă de vulgaritate, invitaţi care adesea nu au nimic de-a face cu bunul-simt sau cu calitatea de om, în adevăratul sens al cuvântului.

Asa că eu îmi doresc să se petreacă o schimbare radicală de mentalitate, dacă tot am vazut zilele astea ceea ce pare că-şi doresc oamenii să vada cu adevarat: informaţii despre oameni bazati, care au ceva de transmis lumii. Aşa cum au fost Aura si pilotul Adrian Iovan si aşa cum este încă medicul Zamfir, ca să dau doar nişte exemple din trecutul imediat. Te şi miri uneori ce oameni deosebiti avem, care stau în umbră şi în tăcere, facându-şi doar treaba foarte bine, la locul lor. Dar care tăcând, nu pot reprezenta modele !

N-aş vrea să mai aud vreodată de „problemele” VIP-urilor contrafăcute, inventate de televiziuni şi de tabloide pentru interesul lor material, nu mă interesează câte operaţii estetice şi-au facut „divele” spoite, artificiale şi pline de tupeu, care ne sunt mai mereu băgate pe gât în chip de „subiect de interes general”. M-am plictisit, deşi le văd doar trecător in prezentările scurte ale anunturilor orei de difuzare (ceea ce tot e prea mult), de emisiunile ultra-stupide ale lui Dan Negru, Capatos sau Cristi Brancu ; trec în viteză prin emisiunile jalnice ale lui Maruţă, căutând un post străin la care să pot vedea fie un film/serial de calitate, fie o emisiune de ştiintă, de orice fel. Si ştiu sigur că asemeni mie sunt foarte multi plătitori de cablu tv, cărora li se bagă pe gât (şi automat la plată) canale pe care nu le vizionează nici măcar din greşeală şi de care s-ar putea lipsi în orice clipă şi definitiv.

In schimb visez la emisiuni gen „Profesionistii” de la Tvr, de unde să îmi extrag cu plăcere informatii legate de oameni exceptionali, geniali, frumoşi în interior şi în exterior ; sau eventual doar despre oameni talentati şi pasionaţi de ceea ce fac, adică reali si autentici. Aş dori tare mult să se producă o revolutie în atitudinea tuturor celor care oferă programe tv şi de care depinde atât de mult conţinutul, care creeaza apoi comportamente.

Ce ar fi dacă în loc de forme fără fond, de bule de săpun şi personaje de mucava, prezentate ca indivizi de succes, s-ar dezvălui publicului calitate umană adevărată, având la baza ani de studiu şi de muncă, de implicare şi seriozitate, combinate cu reţinere si modestie ? Pentru că mereu oamenii valoroşi sunt si modeşti, aşa după cum nulitătile nu contenesc să se laude singure, sau plătesc televiziuni să le laude. Mă gândesc că poate atunci când s-ar întampla asta, ar mai fi o şansă ca valoarea să fie din nou preţuită, promovată şi ajutată să-şi găseasca locul si rolul potrivit în ţara asta. Si cred ca toate ar începe sa meargă treptat mai bine şi s-ar vedea o ameliorare pe toate palierele vietii. Altfel, continuând în felul actual, împingând în faţă tupeul şi non-valoarea ca fiind căi de urmat, nimic bun nu se va putea întâmpla şi nicio schimbare în bine nu se va produce, la niciun nivel şi în niciun domeniu.

Si mai e ceva : înainte de 1990 publicul larg nu ştia ce înseamnă presa tabloida, fie ea scrisă sau televizată ; telespectatorilor le-a fost prezentat acest gen de producţii îndoielnice, le-au învaţat şi şi le-au însuşit din mers, fără să le fi cerut, din moment ce nu le mai vazuse pană atunci – logic. Ei, în cazul ăsta de ce n-ar fi posibil şi parcursul invers, adică publicul sa fie dezvăţat de asemenea programe şi să i se serveasca, intensiv si în proportie dominantă ca timp de emisie, emisiuni de educatie, de cultură, care să-i pună să gandească ? Dacă pe toate canalele binecunoscute şi nocive, ca un fel de urgenţă zero, s-ar schimba abordarea, nemailăsându-se portite spre vulgar, josnicie şi derizoriu, cum s-ar reflecta asta in viaţa noastră a tuturor ? Si în cât timp s-ar vedea schimbarea, la nivel de individ şi de comportament al lui ? Nu ştiu, dar cred că ar trebui încercat. Nu-mi imaginez că asta se va petrece prea curând, colcăiala în zoaie e deja generalizată şi poate ar fi nevoie de legi care să impună asta, în caz contrar fiind greu de crezut că profitorii de pe urma prostirii natiei s-ar da la o parte de bună voie. Până când asta se va intampla, presupunând că va fi posibil vreodată, o să privim revoltati unii, dezgustati alţii, la desfăşurarea evenimentelor ca şi până acum. Iar cei mai slabi de inger vor continua să aibă ca repere şi modele fix personajele dubioase, de calitate îndoielnică dar agresive în dorinta lor de a-şi impune prezenta infectă pe retina şi în mintea privitorilor. Si tot asa, până când interesele vor cere o schimbare, asta dacă se va mai dori vreodatâ. Altfel o să supravieţuim şi în condiţiile date, bucurându-ne de normalitatea prezenţei rare a unor oameni de calitate (normali până la urmă) ca de o gură de oxigen primită după ce am stat în fum înnecăcios timp îndelungat. Ceea ce e frustrant şi ar trebui să stea în puterea noastră să schimbăm. Pentru că toate câte se petrec au o legatură între ele, facând parte din acelaşi sistem complicat… şi cam scurtcircuitat de ceva vreme.

Un gând despre “ce-ar fi ?

  1. Calitatea oamenilor s-a schimbat. De aici si productiile care sa satisfaca nevoile celor noi.
    In aceasta societate actioneaza legea cererii si a ofertei. Cei care nu se adapteaza repede risca sa piarda trenul. Si asa se pare sa suntem foarte multi intarziati 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s