arbore genealogic


Mi l-am făcut și a rezultat ceva de felul ăsta :

Picture

Adică nu arată ca un copac ci mai degrabă ca o schemă oarecare (poza oricum am blurat-o eu cu intenție, importanta era ideea). De fapt cred că expresia arbore de referă mai mult la încrengătura care rezultă din liniile familiale, adică e o comparație doar și nu-i musai sa aibă aspectul cu pricina întotdeauna. In fine.

Nu știu exact cine, de ce a avut pentru prima oară ideea asta și de ce i s-a părut util – poate că i-a folosit la revendicarea unei moșteniri, asta mi se pare cel mai plauzibil., dacă ma gândesc bine la specia umană 🙂 .  Sau poate că a fost doar curios să afle câte ceva despre strămoși, ceea ce și pe mine m-a mânat în luptă în cazul de față.

Am pornit de la mine și frații mei, continuând cu părinții noștri, pe ei i-am legat în lateral de frații lor și pe toți de părinții aferenți… și tot așa, mergând în sus pe planșă. Am ajuns până la bunicii maică-mii și cam atât se poate, mai departe nu mai am sursă de informare. La ce mi-a folosit ? Pai în primul rând mi-am format o imagine mai clară despre niște înaintași care au emigrat cândva și cu care cei rămași aici n-au ținut legătura. Mare greșeală, aș zice. Dar fiind vorba de anii 50-60, când legăturile cu străinătatea reprezentau crima împotriva statului, mă resemnez că asa a fost situația și oamenii au avut o scuză. Apoi, cu ocazia asta, am mai socializat cu niște membri ai familiei, de la care am adunat date, sau cu alții cărora le-am comunicat rezultatul.  Adică a fost interesant și amuzant pe alocuri, atunci când ne-am amintit de diverse … vicii ale unor străbuni. Si de fapt și ăsta e un motiv pentru care merită efortul „confecționării” lui : ai șansa să afli cam cu cine semeni, dincolo de părinti, ce calități sau defecte moștenești și de la cine, eventual ce boli au avut cei de demult, cum sar ele (sau nu) peste o generație (de boli zic) și cum să le eviți eventual – boli la trup sau la cap, de ce nu ? Că e mai bine sa previi decât sa vindeci, asta sigur, dacă mă uit zilnic prin lume 😀 .

Dincolo de glumă, ce mi se pare de menționat este că persoanele în vârstă din familie trebuie „valorificate” atâta timp cât mai există pe planetă, că odată cu dispariția lor se duc și foarte, foarte multe date și detalii (picante uneori) despre oamenii aceia de demult , ale căror gene cu mândrie (sau nu ) le porți tu prin lume acum. Iar toate acele informații, combinate eventual cu poze, atât cât mai e și asta posibil, te ajută sa faci un soi de călătorie în timp, deloc plictisitoare sau lipsita de rost. Timp să ai, și chef.

Așa ca, cine n-are bătrâni sa-și cumpere, iar cine îi mai are sa-i interogheze temeinic legat de tot ce mai pot ei furniza din trecut. Cu precizarea ca dacă sunt și străbunici prin preajma, acolo e necesara „chestionarea” în mod repetat, pentru ca e posibil ca ce spun ei azi sa nu mai fie valabil maine 😀 … și abia dacă în zile diferite ei susțin cu vehementă același lucru, e o șansă ca informația să fie și adevărată. Dacă nu, pană la bunici e mai mult decât suficient, ei te ajută să ajungi la bunicii lor și e destul. Oricum nu ai șansa să „sapi” vreodată până la rădăcinile tale daco-romane, sau care altele or fi fost ele. Dar cât de interesant ar fi să reușești și asta ! 🙂

4 gânduri despre “arbore genealogic

  1. Foarte departe nu se poate ajunge, căci apare vidul de informație reală. În familia mea s-a putut merge cu date concrete și verificabile (documente) până la străbunicul din partea tatei. Avem și noi emigrați în prima parte a secolului trecut, cu urmașii lor încă se mai ține legătura! Una dintre „mătușile” din elveția, a împlinit anul acesta venerabila vârstă de 100 de ani!
    Este o plăcere când ne întâlnim în țară (măcar la 4 ani o dată) cu cei d prin alte țari, veniți aici să ne comemorăm înaintașii! Acesta poate fi un mare avantaj al arborelui genealogic!
    În ce privește numele, arborele este vizibil ca atare dacă așezi întreaga încrengătură pornind de jos, de la cel mai îndepărtat în timp (rotește-l cu 180 de grade).
    Mă bucur să aud că și alți oameni și-au întocmit arborele genealogic, fără interesa materiale!

  2. La noi a fost mai usor. Tata a fost cel care s-a ocupat de partea lui de arbore (cu multi invatatori si profesori in familie). Iar acum cativa ani fiul meu si cu mine am introdus datele pe geni.com – un site specializat in stocarea arborilor genealogici. Am dat apoi vestea printre rudele mai indepartate din alte orase si fiecare a completat portiunea despre care stia. Suntem cateva sute de neamuri. Fiecare a adaugat si pozele care existau prin familii. Si uite asa am ajuns sa ne cunostem. Mai ales cei tineri. Site-ul ne anunta prin mail atunci cand apar modificari sau poze, ne da mail cand se apropie ziua de nastere a cuiva, ne lasa sa trimitem felicitari virtuale la diverse aniversari din familia largita. Incearca si tu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s